Hai pur şi simplu să fim, acum, împreună, aici..

         Hai pur şi simplu să fim noi doi. E greu să faci asta? Nu e greu, pur şi simplu îţi închizi telefonul şi mă priveşti. Iar eu te privesc. Lăsăm tăcerea dintre noi să vorbească. Din partea ta nu se simte nimic, dar ce simt eu, face să apară tensiunea între noi. Tu nu simţi nimic, dar eu sunt confuză: eu te iubesc, eu te urăsc, eu nu te vreau, eu te vreau... Pe mine mă doare totul, dar eu totuşi tac..
        Hai pur şi simplu să fim noi, acum, aici.. Hai să lăsăm la o parte, prietenii, familia, hai să nu ne doară nicăieri de ce zice lumea. Să fim cum trebuie să fim. Tu şi eu. Atât. Hai lasă-mă să fiu fericită măcar până eşti aici, că ştiu că după oricum pleci. Că ştiu că după un timp iar suntem separaţi, măcar lasă-mă să mă bucur de prezenţa ta..
         Hai lasă-mă să fiu liniştită până mai pot. Să simt cum starea acea familiară de siguranţă îmi atinge sufletul. Lasă-mă să simt căldura din sufletul tău, până mai pot, pentru că tu în scurt timp o să fii la fel de rece. Lasă-mă să mă bucur de momentele petrecute cu tine.
        Lasă-mă să te învăţ să iubeşti, iar tu să mă înveţi să fiu indiferentă..
        Hai pur şi simplu să fim, acum, împreună...aici!