marți, 2 iunie 2015

Dacă aş avea..

     Dacă aş avea o fetiţă... Dacă aş avea, aş numi-o Adelina, sau nu, Cosmina... sau poate Emma sau Victoria... Sau poate Adelina-Cosmina-Emma-Victoria + numele de familie, pentru că fiecare nume semnifică ceva important.
      Dacă ar fi Adelina, ar fi cea mai nobilă şi dulce fetiţă de pe pământ. În cazul în care aş numi-o Cosmina, ar fi un dar de la Dumnezeu, o podoabă. Emma...ar reprezenta-o ca pe o femeie puternică, iar Victoria ar face-o câştigătoare, învingătoare.
        Cred că am şi găsit numele potrivit: Emma-Victoria. O fetiţă puternică şi învingătoare.
         Ea, fetiţa, ar fi cea mai importantă persoană de pe Pământ pentru mine. Îmi pot imagina cum arată. E micuţă, are ochi căprui, brunetă şi năsuc drept. Nu aş prefera să-mi semene, să fie exact ca tatăl ei. Să o văd alergând prin casă într-un trening roz şi să se joace cu căţeluşul. Nu vreau să fie cuminte. Vreau să fie rea. Vreau să o aud cum fuge în jurul blocului şi urlă la băieţi. Vreau să o văd spărgând vaza din living, să o văd cum îmi murdăreşte canapeaua albă cu ciocolată iar când o întreb să-mi spună "E acolo, curăţă tu!". Vreau să o văd spărgând paharele din bucătărie.       Nu vreau să fie cuminte.
        Când ieşim din casă, vreau să o îmbrac cu blugi, un tricou "Dacă nu aveţi loc de mine, staţi înghesuiţi!" şi Nike Air Max roz, şi să nu uităm ochelarii de soare Ray-Ban.
         Vreau să stau lângă piscina din curte şi să mă împingă cineva în ea. Să ştiu că ea a fost. Vreau să văd că a lăsat o urmă peste tot în casă, să ştiu că a fost acolo.
        Vreau să mă uit la ea cum doarme ca tatăl ei, ca un al doilea iepuraş şi cum îşi strânge ursuleţul piept. Dimineaţa când o trezesc ,vreau să-mi spună "Mai lasă-mă 5 minute" şi să-şi tragă pătura peste cap, exact ca tatăl ei. În fiecare duminică vreau să o găsesc stând în pat şi mâncând brioşe, şi apoi pe la 11 să o văd plecând.
        Vreau să mă uit la ea şi tatăl ei, cum vor sta la măsuţa din bucătărie şi se vor bate cu îngheţată şi vor râde. Vreau să văd cum se vor lua la miştou şi după se vor fugării prin casă.
       Vreau să văd cum peste ani, ea încet-încet va deveni exact ca el. Se va prostii ca el, va zâmbi ca el, va vorbii ca el. Vreau să fiu prezentă la transformarea ei, în tatăl ei.
       Nu îmi va părea rău dacă tot va fi tatăl ei, până la urmă asta şi vreau: să am două persoane nebune în preajmă!

P.S.Dacă nu vă place articolul, părăsiţi pagina!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu