Scena II
(Decor:
se mută masă pentru că se face loc de brad. Bărbaţii îmbrăcaţi în haine de
muncitor). Cu zgomote mari intră Romică cu Ionică cu bradul şi după ei urmează
Gigel cu Borcănel.
Ionică: Huai Romică! Cam greu bradul ăsta!
Romică: Mie-mi spui?
Ionică: Nu mă, fantomelor.
Romică: Gigele
ai adus suportul?
Gigel: Ce suport prietene?
Romică: Pentru brad.
Gigel: Aaa, da. E afară.
Romică: Păi şi ce aştepţi?! Adu-l înauntru!
Gigel: Acum acum.(merge până la uşă dar se întoarce) Borcănel du-te tu, e în căruţă.
Borcănel: No stai că mă duc.(iese)
Ionică: Unde vrei să pui bradul Romică?
Romică(arată către masă): Acolo.
Gigel(uimit): Pe masă?
Romică: Exact pe masă.
Ionică: Dar şe o să zâcă Nuţa când vede? (intră Borcănel uitându-se ciudat
la suport)
Romică: Nimic.
Borcănel: Am adus suportul.
Gigel(arată cu mâna): No voi doi ţâneţi bradul, noi punem
suportul. (Romică cu Ionică ridică bradul)
Ionică: Dar cum n-o să zâcă nimic?
Borcănel: Pentru că nu va vedea.
Gigel(se opreşte şi se uită la
Borcănel): Cum nu va vedea?!
Borcănel: Pentru că nu vede bine.
Gigel: Aaa, aşa mai merge. (se pune înapoi pe treabă)
Ionică: Credeţi voi că nu va vedea! Să vedeţi când intră ce ne face!
Romică: Ne taie. Aţi pus mă suportul ăla că îmi cedează spatele?!
Borcănel(se ridică): Da.
Ionică: No haide-ţi să-l punem pe masă.(pun bradul pe masă)
Gigel: Mă?
Borcănel: Şe-i mă?
Gigel: Nu ar trebui decorat?
Romică: Ba da. Du-te Ionică să ceri decoraţiunile de la Nuţa.
Ionică: Merg, merg(iese)
Romică(fugă repede la uşă): Da auzi Ionică?!
Ionică(de afară): Da!
Romică: Să-i spui să nu intre până n-o chem!(revine)
Borcănel(se uită ciudat): Mă eşti sâgur că e bine acolo bradul?
Romică: Desigur.
Borcănel: Eu n-aş fi aşa de sâgur!
Gigel(se aşează): Nici eu!
Romică: Mi-a spus să caut un brad, restul eu decid că-s bărbatul în casă!(se
aşează)
Gigel: No fie.(intră Ionică).
Ionică(cu mâna în plasă): Aici sunt decoraţiile.(se uită către
Romică) O zâs să meri pân la ea.
Romică: Mă duc să văd şe vrea.(iese)
Gigel(ia plasa): Hai până atunci să trecem la treabă.
Borcănel: No hai. (scoate globurile şi le pune pe masă)
Ionică: Eu o să pun becurile.
Gigel: Tu să le pui atunşi.(Ionică se suie pe un scaun şi pune becurile).
Borcănel: Gigele?
Gigel: Da mă.
Borcănel: Nevastă-ta une-i?
Ionică: A fugit cu un bogăţan.
Gigel(se uită supărat la
Ionică): Tu să taci acolo sus!
Ionică(se bagă în spusele lui
Gigel): No bine no, n-am zâs nimic.
Gigel: E undeva pe acasă.
Borcănel: Că n-am văzut-o de ceva vreme.
Gigel: Era răcită, Slavă Cerului, era linişte în casă.
Borcănel(începe să râdă): Văd că şî la voi aşe stă treaba.
Gigel: Aşe. La voi Ionică?
Ionică: Di şe mă mai întreba-ţi? N-o ştiţi voi pe Mărie?! (intră
Lăcrămioara)
Lăcrămioara: Gigele aişi erai. Hai să dai jos şeva din
pod.
Gigel: No Borcănel că trebuia să o pomeneşti!
Lăcrămioara: Ai zâs ceva?
Gigel: Nimic dragă.
Ionică şi Borcănel(încep să
râdă)
Gigel: Revin(iese)
Borcănel: Nu vroiam să-i spun că poate vine nevastă-sa dar..(râde)
Ionică: Te-ar fii lovit, cu sâguranţă(râde)
Romică(intră): Auzi Gigele?.. (se uită în jur) Unde a dispărut?
Borcănel: L-a mâncat pământul!
Ionică: Sau ar fii fugit mâncând pământul!(râde).
Romică(se duce la masă): Deci a venit Lăcrămioara!
Borcănel: O venit..
Romică: Vroiam să-l trimit la magazân dar mă duc eu. Să puneţi becuri şî pe
perete.
Borcănel: O zâs şefa?
Romică: O zâs.(iese)
Ionică: Mai avem becuri mă?
Borcănel: Stai o ţâră să mă uit.(îşi bagă capul în plasă) Mai avem.
Ionică(se dă jos de pe scaun): Atunci îl punem pe perete.
Borcănel(se întoarce către
brad): Mă e frumos aşa, nu?
Ionică: Da da (se duce către
canapea). Hai ş-ajută-mă nu mai sta ca
bufniţa acolo! (se urcă pe canapea)
Borcănel(ia becurile şi i le dă
lui Ionică): Pune!
Ionică(pune becurile): Oare nu ne mai pune să decorăm casa şî
afară? Facem o echipă bună!
Borcănel: Taci mă!
Ionică(râde)
Borcănel: Atât ne-ar trebui!
Ionică(se dă jos): Pune tu cealaltă parte că merg la baie.
Borcănel(se suie pe un scaun): No du-te.
Ionică(iese).
Borcănel: Dacă m-ar vedea nevastă-mea decorând casa altuia, o săptămână nu mi-ar
da de mâncare!
Romică(intră şi se uită în
jur): Fain aşe mă.
Borcănel(se uită către el): Te-ai întors deja?
Romică: Da. Dă-te jos de acol. O chem pe Nuţa.
Borcănel(se dă jos): Cheam-o.
Romică: Nuţăăă!!!
Nuţa(de afară): Da?!
Ionică(intră)
Romică: Hai să vezi!
Nuţa(intră şi îşi pune mâna pe
cap): Doamne fer!
Borcănel(se aşează): Bine că nu spui Doamne Haur!
Ionică(îl loveşte pe Borcănel):
Taci mă!
Gigel(intră): Acum face infarct? Să chem salvarea?
Romică(se întoarce către băieţi):
Îi place. V-am spus!
Nuţa(nervoasă): Şe-i ăsta mă Romică?!
Romică(arată către brad): Brad dragă, brad.
Nuţa: Acolo se pune mă?! Ai luat-o cucu?!
Romică: Păi unde să pun dragă?! Nu vezi ce fainoşag e acolo?!
Nuţa: Îl pui jos pe pământ! Ai înţeles?!
Romică(dă din cap)
Nuţa(iese nervoasă): Afurisitul!
Ionică(se duce la Romică): No mă, şăfu în casă! (râde)
Romică: Nu mai râde! Ajutaţi-ma să-l pun jos.
Borcănel(se duce la brad): Bine mă. Te ajutăm.(cei 4 ridică bradul
şi îl mută pe podea)
Gigel: Nu ar trebui să luăm sus parchetul dacă tot a zis să fie pe podea?
Borcănel: Stai că o întreb. (se duce la uşă şi strigă) Parchetul îl lăsăm sau îl luăm sus?
Nuţa(de afară): Îl lăsaţi!
Borcănel(revine): Lăsăm.
Romică: Mă gândeam.
Ionică: Am făcut o treabă bună.
Gigel(arată către brad): Văd.
Borcănel(se uită la ceas): E 6. La cât vin Popii?
Romică(merge la uşă): Stai să întreb. Nuţăăăăă! La cât vin Popii?
Nuţa: La 8!
Romică(se aşează): La 8. Peste 2 ore.
Gigel(merge la uşă): Să mergem să ne schimbăm şi noi.
Borcănel: Să mergem, să nu întârziem.
Gigel iese primul, după merge
Borcănel ş-apoi Ionică. Romică îşi i-a ziarul.
Borcănel(vine înapoi): Ar fii bine dacă te-ai duce şi tu să te
schimbi, că apoi iar urlă Nuţă.
Romică(sare în sus şi aruncă
ziarul): Să mă salvez atunci.(iese)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu