Capitolul 1(partea 3)

                     Frumos, chiar foarte frumos. De azi dimineaţă mă plimb pe plajă şi încă nu m-am săturat. Marea..mă linişteşte atât de mult. Chiar şi în această perioadă din an e frumos să vi la mare.
                      E 6 seara. A început deja să se întunece. Vântul a devenit mai violent. Ar fi bine să mă întorc la hotel. Ajungând înapoi, intru în linişte, mă uit în jur să văd dacă e prin preajmă Raul. Nu e. Ce uşurare. Intru în lift şi apăs numărul etajului. Ajungând sus uşa se deschide şi în faţa mea îl văd pe el. Off nu!
      Raul: -Bună prinţesă! Ce faci? Nici nu ştiam că şi tu eşti aici.
      Eu: -Bună! Nici eu nu ştiam că şi tu eşti aici. Am venit aseară, am avut câteva probleme, tu?
      Raul: -Eu am de rezolvat afaceri. Cât stai?
   Aş mai sta, dar eşti tu aici şi trebuie să plec, cât mai repede.
      Eu: -Azi mă întorc la Bucureşti.
      Raul: -Off ce păcat. Mă gândeam că mai rămâi să ne distrăm şi noi puţin.
     Eu: -Mi-ar fi plăcut, dar trebuie să mă întorc. Acum trebuie să plec, trebuie să îmi fac bagajul.
     Raul: -Am înţeles. Păi..ne mai vedem. Călătorie plăcută!
     Eu: -Mulţumesc frumos. La revedere.
  Am plecat de lângă el. Piu ce bine. Dar ce m-a apucat?! Cum dracu să îi spun că azi am de gând să merg acasă?! E deja târziu! Plec mâine dimineaţă la prima oră, când o să fiu sigură că nu mă va vedea.
   Intru în cameră. Fac un duş şi apoi mă pun în pat. Deschid televizorul şi pun pe ProstTv. Merge "Curierul", ce bine, am la ce să mă uit. Mă uit un timp, dar adorm. Când îmi deschid ochii e deja dimineaţă. Îmi iau telefonul, îl deschid, e 12:48. Mama mă-sii! Când am dormit atât?! Sar din pat, fug la duş. Ies, îmi scot bluziţa roşie din valiză, blugii negrii, mă machiez, îmi iau pantofii, telefonul, valiza, laptopul, cheiile şi ies din cameră. Ajung jos, plătesc, ies din hotel, urc în maşină şi plec. E destul de lung drumul către casă şi îmi e destul de foame, dar nu-i nimic. Rezist până la Bucureşti.
     E deja 4:33 iar eu sunt acasă. Intru în curte, parchez şi intru în casă. Era doar mama la parter.
     Mama: -Tu..parcă ai spus că nu ştii când te întorci.
     Eu: -Nici eu nu ştiam până aseară.
     Mama: -S-a întâmplat ceva?
     Eu: -Da.
     Mama: -Povesteşte-mi.
     Eu: -S-a întâmplat că vineri seara am plecat cu Bia la Gaga. Însă sâmbătă dimineaţa m-am trezit în casa patronului. El i-a răspuns lui Matei, Matei mi-a făcut scandal. Am decis să plec la Mamaia. Era totul ok, habar nu aveam când să mă întorc, însă aseară am dat ochii cu Raul, aşa îl cheamă, şi am decis să fug de acolo cât mai repede posibil. Şi iată-mă acasă.
       Mama: -Deci stai să pricep. Din cauza lui Radu te-ai certat cu Matei..
       Eu: -Raul, mami, Raul.
       Mama: -Raul să fie atunci. Din cauza lui ai plecat din Bucureşti?
      Eu: -Ăă cam da.
      Mama: -Bun. Şi tot din cauza lui Radu, adică Raul, te-ai întors în oraş?
      Eu: -Da.
      Mama: -Eşti ciudată, ce să zic! Să fugi fin oraş din cauza unui bărbat dar să te şi întorci e cam dubios.
      Eu: -Mda.
      Mama: -E mai atrăgător decât Matei?
      Eu: -Mami!
      Mama: -Întreb pentru că mi se pare că fugi de el pentru că îl placi.
      Eu: -Păi..să ştii că e destul de atrăgător.
      Mama: -Ştiam eu.
      Eu: -Dar n-am de gând să mă îndrăgostesc de el.
  Intră Alex în casă. A venit tocmai de la firmă.
      Alex: -Să te îndrăgosteşti de cine?
      Eu: -Nu contează!
      Mama: -De unu Radu, adică Raul.
      Eu: -Mami!
      Alex: -Raul? Nu cumva Raul Almăşan?
      Eu: -Mda, ba da.
      Alex: -Tocmai pe el l-ai găsit şi tu?
      Mama: -Dar tu îl cunoşti?
      Alex: -Da.
      Eu: -De unde?
      Alex: -El e a cumpărat 25% din acţiuniile noastre.
      Eu: -Ceeee?!
      Alex: -Păi eşti fraieră rău dacă nu ştiai!
      Eu: -Tu glumeşti acum, aşa?
      Alex: -Nu. N-am chef de glume, dar cred că ai pierderi de memorie.
      Mama: -Băiete cum vorbeşti?!
      Alex: -Păi scuze, dar cred că am dreptate-se îndreaptă sper scări şi începe să urce-să uiţia aşa ceva e cam greu..
  Stau fixată cu privirea către scări. Mama îmi spune ce a dar nu o aud. Acum o să fiu nevoită să-l văd zilnic? Nu se poate aşa ceva! Îmi iau lucrurile şi urc la etaj. Fac un duş, mă bag în pat şi adorm.

                   Iar e dimineaţă. Îmi iau telefonul, e 8:23. E perfect. Deschid televizorul şi mă uit la ştiri. Mă ridic, fac un duş şi apoi merg să mă îmbrac. Aleg o pereche de platforme negre, blugi roşii, bluziţă neagră şi un sacou roşu. Sunt gata. E marţi, să mergem la birou, zic.
  Cobor, nu e nimeni acasă. Nu-i nimic. Mănânc repede cereale şi plec. 15 minute mai târziu intru în birou. În sala de aşteptare e Matei, îl salut din cap dar el parcă nu mă vede. Da?! Nu mă vezi?! Bun! Nu am să te văd nici eu! Intru, mă aşez şi îmi bâzâie telefonul.
       Matei(09:02): Te-ai întors? Ai fost în weekend cu el?
      Eu(09:03): Ţi-e ciudă?
      Matei(09:04): Nu, deloc. Mă bucur că am scăpat de una ca tine!
      Eu(09:05): Bucură-te, nu îţi spun să nu!
      Matei(09:06): A fost ok cu el? Mai bine decât cu mine?
        Mda, e gelos. Nu îi mai răspund. N-are rost. Am alte treburi de făcut. Ies din birou şi merg la Alex. Matei e cu ochii pe mine. Bat la uşă.
      Alex: -Intră!
      Eu: -Azi ai treabă pe aici?
      Alex: -Aaa, tu erai. N-am treburi.
      Eu: -Bun. Hai cu mine.
      Alex: -Unde?
      Eu: -Şi cică eu am pierderi de memorie! Să vedem noul local, fraierel!
      Alex: -Aaa, stai că vin.
   Îşi ia sacoul şi ieşim din birou.  
      Eu: -Plecăm. Să ne pregătească maşina.
      Katia: -Da doamnă.
  Urcăm în lift şi coborâm. Urcăm în maşină. Îmi bâzâie telefonul. Iar el.
       Matei(09:23): El are treabă, dar tu? Mergi să te vezi cu noul tău iubit?
  Noul meu iubit?! Ăsta crede că sunt cu Raul?! Păi hai să fie!
       Eu(09:25): Ai nimerit! Şi acum lasă-mă, nu vreau să îmi facă scandal!
    Nu mai răspunde. Şi mai bine. Dacă crede că sunt cu Raul, greşeşte dar nu trebuie să ştie asta. Ce mă voi juca eu cu nervii lui, n-are idee!