Holiday feeling: ON!

              Hmm...e aşa o vreme nasoală afară.. M-am hotărât să mai scriu ceva pe blog dacă tot am timp liber. Am pornit un set de la Dj Dark, şi am fost surprinsă să văd că îmi vin ideile una după alta. Am ales subiectul vacanţa, ca să nu mă mai gândesc la ploaia de afară şi la păianjenii care m-au vizitat cu doar câteva ore mai devreme în parc.

            A venit vacanţa? Da, chiar a venit! Vacanţa a venit odată cu căldura, pentru că trebuie să recunoaştem că în momentul în care soarele ardea nimeni nu mai avea chef de învăţat şi de stat în clase. Unii de plictiseala prezentă în şcoală, au început să distrugă florile din clasă, să arunce perna de pe scaunul profesorului afară pe geam.  Căldura a afectat şi patronii care au început să mute dulapurile din birou în curte şi să facă curat pe acoperişul firmei.
            Căldura asta ne-a afectat pe toţi. Ne-a pregătit de vară. Ne-a arătat drumul către o nouă poveste care durează 3 luni. Poate să fie vara un nou început? Consider că de eşti ambiţios/ă , vara poţi să-ţi îndeplineşti mai bine dorinţele. 
           Vara este anotimpul în care băieţii aleg pantaloni scurţi, o pereche de Nike Air, un tricou alb şi o freză de Eminescu. Aa şi să nu uit că adoptă mersul de Batman. Fetele aleg rochiţele cu converşi, bucle îndrăzneţe, ochelari de soare şi bronzul, care la unele fete este mai tare decât la celelalte. Vara este anotimpul în care mergi la mare. Şi la mare ce faci? La mare stai la soare până realizezi că te-ai prăjit rău apoi te ascunzi în camera de hotel şi ieşi doar seara ca să mergi la Kudos să te "prăjeşti" şi mai tare.
         La mare dai de distracţie maximă. Cu fete şi băieţi distrându-se fără probleme chiar şi dacă sunt necunoscuţi. La mare găseşti o lume total diferită faţă de ce ai avut parte până acum. Îţi deschizi ochii mai bine, şi realizezi că viaţa e mult mai diferită, felul de gândire a oamenilor e mai diferită, şi asta contează maxim pentru că un prost face 100. La mare găseşti cluburi desprinse din poveşti numai cu oameni manieraţi. Marea este ca o familie. Toţi cei aflaţi acolo sunt ca într-o familie mare. O familie care e de acord cu totul tot timpul. O familie care nu-ţi va reproşa că ţi-ai lăsat şosetele pe măsuţa din living sau tricoul pe maşina de spălat. Este o familie căreia i se rupe de unde îţi laşi tu şosetele sau tricoul, pentru că ea vrea doar să fi fericit atâta timp cât eşti între ei, pentru că vara până la urmă despre asta este, nu? Fericirea contează!

Ce e iubirea?

Ce e iubirea? Tu ştii ce e? Iubirea este un sentiment de dragoste faţă de cineva, o relaţie de dragoste cu cineva.-se scrie pe wikipedia şi în DEX. Eu definesc iubirea altfel. 

Iubirea e momentul în care faci dragoste cu el. Când te dezbracă şi grijuliu te pune în pat. Se întinde pe tine, dar nu cu totul pentru că nu vrea să te rănească, şi te sărută şi tu îl săruţi, şi el se uită în ochii tăi şi tu te uiţi în ochii lui, şi te sărută pe gât şi tu îl strângi la pieptul tău, şi el se adânceşte în tine. Şi se adânceşte dându-ţi o senzaţie de plinătate, şi iese şi iar se adânceşte în tine şi te sărută până la nesfârşit iar tu te arcuieşti sub el. Te arcuieşti pentru că vrei să-l simţi mai tare, vrei să-l savurezi mai mult timp, iar el înţelege asta şi te strânge mai tare. Te strânge pentru că şi el te iubeşte. Şi te sărută mai departe şi tu gemi, iar el continuă. Te sărută venind în sus de la gât acum. Şi îţi răpeşte gura şi îi simţi gustul şi ştii că e al tău. Şi ajunge la urechea ta şi îţi şopteşte că te iubeşte şi îşi continuă drumul înapoi. Se adânceşte în tine şi te sărută până când epuizează şi apoi cade obosit lângă tine, dar tot refuză să-ţi dea drumul. Te ţine în braţe, iar tu îţi pui capul pe pieptul lui. Îi auzi inima bătând nebuneşte şi realizezi că s-a obosit pentru tine. El te sărută pe frunte şi te mângâie pe spate, apoi te înveleşte ca să nu-ţi fie frig, iar tu adormi. 

Dimineaţa când îţi deschizi ochii, îl surprinzi uitându-se la tine. Se uită la tine cât de drăgălaşă eşti în timpul în care dormi. Îţi spune te iubesc apoi te ia în braţele lui ca să ai o dimineaţă perfectă. Se ridică şi îţi face cafeaua după care el pleacă la lucru. Chiar dacă a plecat nu te lasă singură. Te ridici din pat şi ieşi din cameră, şi pe jos vezi petale de trandafir şi bileţele şi Milka pe masa din bucătărie cu bileţelul "Te iubesc enorm!" şi atunci ştii că te iubeşte. 

Mergi cu iubitul prin LIDL iar el se prosteşte. Se prosteşte şi tu râzi de el. Şi râzi până când te trezeşti cu lacrimi în ochii şi cu dureri de burtă şi cu telespectatori în jurul vostru. Dar nu vă interesează cine se uită la voi, pentru că voi sunteţi fericiţi. În timpul cumpărăturilor el te ia în braţe şi te pupă grăbit pentru că fuge să aducă îngheţată. Şi ajungeţi la casă şi în spatele vostru este o bătrânică care înca trăieşte în vremea lui Ceauşescu şi vă spune că sunteţi nemanieraţi iar el o întreabă "Ce-i  mamaie? Vă e ciudă?" şi tu începi să râzi iar el te sărută pe frunte.

Iubirea e când tu eşti afară cu cea mai bună prietenă iar el vine cu maşina. Şi se uită la tine, şi tu te uiţi la el. Lumea se opreşte în jurul vostru, sunteţi doar voi doi, nimeni nu mai contează. Şi el îţi zâmbeşte, şi tu îi zâmbeşti. Şi el îţi zâmbeşte cu gura până la urechi şi tu te înroşeşti, iar el trece cu maşina. 

Asta este iubirea. Când te iubeşte, când face totul pentru tine şi când te bagă în seamă, indiferent cu cine eşti.

Femei inteligente și curajoase..

Femei inteligente și curajoase..

Le iubesc pur și simplu, pentru că mă consider una dintre ele. Femeile inteligente mereu știu ce vor. Sunt acele femei, pe care le rănești într-un fel și totuși ele se răzbună pe tine când te aștepți mai puțin. Ele mereu vor știi cum să scoată ce e mai bun dintr-un bărbat. Inteligența unei femei stă în educația ei. Dacă o femeie nu a fost manierată și nimeni nu s-a ocupat cu ea în copilărie, e posibil să fie atât de proastă încât nici ea să nu-și dea seama.

O femeie inteligentă nu se leagă de viața altor femei, nu comentează despre ele. Și știi de ce? Pentru că o femeie inteligentă își are visele pe care vrea să le îndeplinească, și are viața ei de care se ocupă, nu are timp să bârfească alte femei. O femeie adevărată știe mereu când să pună cărțile pe masă, de preferbil când s-a umplut paharul. Niciodată nu va suporta când o femeie mai josnică, cu o inteligență mai redusă va comenta despre ea. 

Femeile cu inteligența redusă nu vor ajunge niciodată nicăieri. Ele mereu vor fi obișnuite cu bârfele. Dacă vor vedea o femeie mai frumoasă decât ele o vor bârfii spunând că operațiile estetice fac minuni. Dacă vor vedea o femeie mai bogată decât ele, vor spune că boșorogii au bani ca să o țină. Dacă vor vedea o femeie cuplată cu bărbatul de care le place, o vor face javră, ciudată, extraterestră. Toate astea datorită invidiei și a geloziei. Invidia distruge multe prietenii și relații. Femeile cu inteligența redusă niciodată nu se vor schimba.

O femeie curajoasă știe cine sunt acele femei care o vor strica doar și știe la fel de bine cum să stea departe de ei. Femeia curajoasă mereu va știi cu ce să sară la gâtul atora și cum să se apere. 

Femeia inteligentă mereu va alege un bărbat lângă care să fie protejată, lângă care să fie respectată. Unei femei inteligente nu o să doară infidelitatea, pentru că știe că bărbatul ei tot la ea se va întoarce. O femeie inteligentă știe că tot ce se întâmplă între ea și bărbatul ei, între ei rămâne. O femeie mai puțin inteligentă va credea că între un bărbat și o femeie e doar ce vede ea, însă greșește, niciodată nu va știi ce e într-o altă relație cu adevărat.

Iubesc femeile inteligente și curajoase. Ele mereu vor știi cum să se ridice și cum să rezolve problemele...

Dacă aş avea..

     Dacă aş avea o fetiţă... Dacă aş avea, aş numi-o Adelina, sau nu, Cosmina... sau poate Emma sau Victoria... Sau poate Adelina-Cosmina-Emma-Victoria + numele de familie, pentru că fiecare nume semnifică ceva important.
      Dacă ar fi Adelina, ar fi cea mai nobilă şi dulce fetiţă de pe pământ. În cazul în care aş numi-o Cosmina, ar fi un dar de la Dumnezeu, o podoabă. Emma...ar reprezenta-o ca pe o femeie puternică, iar Victoria ar face-o câştigătoare, învingătoare.
        Cred că am şi găsit numele potrivit: Emma-Victoria. O fetiţă puternică şi învingătoare.
         Ea, fetiţa, ar fi cea mai importantă persoană de pe Pământ pentru mine. Îmi pot imagina cum arată. E micuţă, are ochi căprui, brunetă şi năsuc drept. Nu aş prefera să-mi semene, să fie exact ca tatăl ei. Să o văd alergând prin casă într-un trening roz şi să se joace cu căţeluşul. Nu vreau să fie cuminte. Vreau să fie rea. Vreau să o aud cum fuge în jurul blocului şi urlă la băieţi. Vreau să o văd spărgând vaza din living, să o văd cum îmi murdăreşte canapeaua albă cu ciocolată iar când o întreb să-mi spună "E acolo, curăţă tu!". Vreau să o văd spărgând paharele din bucătărie.       Nu vreau să fie cuminte.
        Când ieşim din casă, vreau să o îmbrac cu blugi, un tricou "Dacă nu aveţi loc de mine, staţi înghesuiţi!" şi Nike Air Max roz, şi să nu uităm ochelarii de soare Ray-Ban.
         Vreau să stau lângă piscina din curte şi să mă împingă cineva în ea. Să ştiu că ea a fost. Vreau să văd că a lăsat o urmă peste tot în casă, să ştiu că a fost acolo.
        Vreau să mă uit la ea cum doarme ca tatăl ei, ca un al doilea iepuraş şi cum îşi strânge ursuleţul piept. Dimineaţa când o trezesc ,vreau să-mi spună "Mai lasă-mă 5 minute" şi să-şi tragă pătura peste cap, exact ca tatăl ei. În fiecare duminică vreau să o găsesc stând în pat şi mâncând brioşe, şi apoi pe la 11 să o văd plecând.
        Vreau să mă uit la ea şi tatăl ei, cum vor sta la măsuţa din bucătărie şi se vor bate cu îngheţată şi vor râde. Vreau să văd cum se vor lua la miştou şi după se vor fugării prin casă.
       Vreau să văd cum peste ani, ea încet-încet va deveni exact ca el. Se va prostii ca el, va zâmbi ca el, va vorbii ca el. Vreau să fiu prezentă la transformarea ei, în tatăl ei.
       Nu îmi va părea rău dacă tot va fi tatăl ei, până la urmă asta şi vreau: să am două persoane nebune în preajmă!

P.S.Dacă nu vă place articolul, părăsiţi pagina!

Capitolul 3 (partea 2)

Când mă trezesc, soarele deja strălucea în cameră. Oare cât o fi ceasul? Îmi ridic capul să văd unde îmi e telefonul... dar serios acum, unde e? Mă uit în jur în cameră şi îmi văd telefonul lângă televizor. Off bine! Acum trebuie să mă trezesc ca să-l iau! Mă ridic cumva din pat, şi mă indrept către măsuţă. Aşa de lene îmi e. Îmi ridic telefonul şi îl deblochez. 3 mesaje necitite. De la Matei. Nu mă interesează. Dar e 11:43, asta mă interesează! Mă îndrept către baie. Azi e sâmbătă, ceea ce înseamnă că nu trebuie să mă grăbesc la firmă. Intru în baie şi dau drumul la apa caldă să curgă. Îmi aleg cu atenţie spumantul de baie.. hmm, Dove. Pun  câteva picături în apă şi mă uit câteva minuţele să văd dacă se face spumă. Păi nu prea. Mai pun câteva picături şi observ că începe formarea spumei. Mă învârt, îmi dau jos cămaşa de noapte şi chiloţii şi mă pun în cadă. Simt cum apa caldă îmi cuprinde trupul ca o îmbrăţişare caldă într-o zi ploioasă iar mirosul de piersici de la spume mă duc într-o zonă exotică.

Termin cu baia şi mă îmbrac cu un tricou roşu, blugi şi nike air max alb cu roz şi gri. Îmi iau geanta şi servieta şi ies din cameră. 

Cu 25 minute mai târziu intru pe poarta firmei. Înainte să cobor din maşină, primesc un mesaj de la Alex.

Alex(12:25): Hai la cafea! Unde eşti?

Eu(12:25): La firmă. Unde mergem?

Alex(12:26): Mossano.

Eu(12:27): 10 minute şi sunt acolo.

Iar pornesc maşina şi ies din curte. Mă îndrept către Mossano. Dacă Alex m-a chemat la cafea înseamnă că are ceva în minte şi ştie că în mine găseşte o nebună care să-l ajute. Sunt tare curioasă. Ajung la Mossano şi Alex deja mă aşteaptă cu o cafea delicioasă. Văzând cât de bine arată cafeaua, am decis să-l întreb.
-Cât de mult ne va costa?
-Ce să ne coste?
-Prostia pe care ţi-ai pus-o în cap..
-Deci ţi-ai dat seama..
-Te ştiu ca pe banii falşi!
Se uită la mine cu un zâmbet şmecher. Mda, de aici înţeleg eu că ne va costa muuuult. Mult prea mult. Mă uit la el, tot acel zâmbet are.
-Ce ţi-ai pus iar în cap?
-Păi..-se uită la mine- mă gândeam să plec la mare toată vara.
-Păi drum bun! Eşti major, nu trebuie să îţi dau voie.
-Nici nu te-aş fi întrebat dacă pot să merg!- râde.
-Atunci?
-Nu vreau să stau în hotel, crezi că pot sta cu voi în apartament?
-Dar stai - îmi ridic privirea- tu vrei să spui că în acest an vrei să stai cu noi, pentru că nu vrei la hotel?
-Da, exact.
-Senzaţional! Până acum tu spuneai că nu vrei cu noi, că tu stai la hotel, şi acum tot tu vii să mă rogi să te las să stai cu noi, ce s-a întâmplat?
-Nimic. Doar că în acest an vreau să fiu aproape de voi. Anul trecut mi s-a părut a fi nasol cum că eu stăteam separat.
-Păi, atunci bine ai venit în casă!
-Mulţumesc! O să fie distractiv să locuiesc cu voi.
-Cu siguranţă. Ţi-ai terminat cafeaua? Să mergem, că am câteceva de rezolvat.
-Mergem, mergem.
Ne ridicăm de la masă şi observ că o blondă de la o altă masă se uită urât la mine. Chiar foarte urât. În privirea ei pot citi gelozia, sau ura.. Mă uit la Alex şi cu şoaptă îi vorbesc.
-Vezi fata aia blondă? Se uită cam urât la mine..
-Nu te uita la ea - spune Alex între dinţi - nu te uita.
Bine, nu mă uit la ea. Când ieşim din bar mă uit ciudat la Alex.
-De ce ai spus să nu mă uit la ea?
-Nu contează. - răspunde şi trece mai departe.
-Dacă tu spui.
El ajunge la maşina lui şi urcă ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Ciudat e şi ăsta. Mă urc şi eu în maşină şi plec. Când cu 10 minute mai târziu ajung la sediu, aflu că Cosmin a fost angajat şi acum deţine 10% din acţiunile firmei. Hell! O să fiu cu el într-o clădire! Mă uit în jur ieşind din biroul tatei.. drumul e liber, intru rapid în biroul meu. Când închid uşa şi mă învârt, vâd un ditamai teanc de acte pe biroul meu, iar lângă e un bileţel cu mesajul "Rezolvă tu, eu am treabă prin ţară.-Matei" . Fraierul! Încă nu a plecat din firmă? Ce mai caută aici? Pun jos bileţelul şi nervoasă aşa cum eram deschid uşa şi merg înapoi în biroul tatei. 
-Matei ce mai caută în firmă?!
Tata îşi ridică privirea din documente, şi se uită la mine cu o privire care întreabă "Ai bătut la uşă şi ţi-am spus ca poţi intra?"
-Acum ieşi din birou, închizi uşa, baţi şi dacă îţi spun că poţi intra, vei intra, bine?
-Mda, bine. 
Ies din biroul lui, închid uşa şi bat frumos. Tata strigă că pot intra, aşa că deschid uşa şi intru.
-Aşa - spune el - acum să-ţi răspund la întrebare: Matei lucrează în firmă.
-De ce lucrează când Alex l-a dat afară?
-Alex nu avea dreptul să-l dea afară. Să nu încurcaţi probleme personale cu cele profesionale, bine?! Dacă aveţi ceva cu el, în afara clădirii îi spuneţi! Acum lasă-mă să lucrez!
El deja şi-a pus ochelarii şi şi-a continuat treburile. M-am învârtit şi am ieşit din birou, am mers la mine şi m-am apucat de acte.

Când am ieşit seara la 21:32 din clădire, Alex mă aştepta lângă maşină. Obosită, m-am îndreptat către el.
-Iar ce vrei să mă rogi?
-Nimic. Am uitat să-ţi spun că în curând trebuie să deschidem clubul din Mamaia şi am câteva idei pentru artişti chemaţi la deschidere.
-Off Alex! Sunt atât de obosită! Avem event manager, de ce nu poţi să vorbeşti cu el?
-Pentru că vreau să aud prima dată părerea ta.
-Off! Ştii cum facem?
-Dacă îmi spui?
-Merg să cumpăr brioşe, şi vin acasă la voi, noi..înţelegi tu. Dorm acolo şi o să ai timp să-mi explici.
-Bine, atunci ne întâlnim acasă.
Am urcat în maşină şi am pornit. Dacă o să dorm la ai mei, va trebui să-l anunţ pe Raul. Îmi scot telefonul din buzunar şi scriu un mesaj.
Eu(21:43): Azi o să dorm la ai mei. Nu mă aştepta.
Raul(21:44): Ok.
Ok? Atât? Bine. Parchez în faţa restaurantului şi intru să dau comanda la brioşe. Nu a trebuit să aştept mult, în 5 minute mi s-au adus. Acasă am pus brioşele pe masa de lucru din bucătărie şi am urcat să fac un duş. În momentul în care am intrat în cameră, Alex era deja în spatele meu.
-Deci pot? Acuma pot să-ţi spun?
-Ahh bine, dă-i drumul.
În timpul în care Alex îmi spunea ideile lui pentru redeschidere, eu mi-am luat un prosop şi am intrat să fac un duş. Am fost urmată de Alex, evident. S-a pus pe scaunul de lângă uşă şi povestea mai departe.
Cu Alex mereu am fost apropiată. Bine, nu apropiată în sens sentimental, pentru că el e fratele meu, am fost apropiată de el pentru că niciodată nu mi-a fost să apar goală în faţa lui, până la urmă, avem acelaşi sânge. Mă pun sub duş, şi ascult mai departe.
-Sau m-am gândit la Stefan Biniak, dacă Nicky Romero nu îţi convine.
-Nu e vorba că Nicky Romero nu îmi convine, dar la el e vorba de mulţi bani, crezi că ne permitem?
-Ar trebui să ne permitem. Sau Karolline, ce zici?
Sunt deja obosită de sugestiile lui când termin cu duşul. Îmi iau pijamaua din flanel şi îi sugerez să mergem în living să ne uităm la un film şi să mâncăm brioşe.
-Dar o să te gândeşti la ideile mele, nu? -mă întreabă.
-O să mă gândesc. Fă-mi o listă cu toţi artiştii la care te-ai gândit.
-O să-ţi fac.
-Şi mi-l trimiţi prin e-mail sau fax - şi iau o brioşă- ce dor mi-a fost de brioşele astea.
-Ţi-l trimit. 
-Aştept, dar acum porneşti filmul ăla sau mai stăm şi ne uităm la televizorul închis?!