Moments 4 a life! ♥

Nu prea am avut timp să scriu pentru că am avut o săptămână foarte aglomerată. Însă azi vrea să împărtăşesc cu voi o experienţă frumoasă!

FASHION SHOW!

Data de 13 mai era o zi aglomerată pentru clasa noastră. Avea loc parada de modă. Noi de la 8 dimineaţa eram la şcoală până la 3, iar de la 5 începea spectacolul în cadrul căruia era showul. 

La 5 am ajuns la Casa de cultură, eram nemachiată, necoafată şi foarte emoţionată. Am mers la vestiarul de jos cu Monica, unde ea şi-a băgat placa la încălzit. Ce noroc pe ea! Ea trebuia doar să se schimbe, însă eu trebuia să mă machiez, să îmi aranjez părul şi să mă îmbrac. În timpul în care se încălzea placa eu mă machiam. Între timp a intrat Kinga cu Abigail la noi, şi după ele, cu 3 minute de întârziere a intrat Endre cu Norbi. Norbi nu a stat mult pentru că el lucra pe scenă în timpul spectacolului, însă Endre a rămas. În timpul în care eu mă machiam, cei rămaşi jos au făcut o poză în oglindă.

#oglindăăăă: Abigail, Norbi, Monica, Endre

După ce Norbi a ieşit, eu am trecut să mă schimb iar Monica făcea #frezadeeminescu a lui Endre, după care el şi Abigail au ieşit. Au urcat să vadă ce era atunci pe scenă. După îmbrăcat a urmat aranjatul părului. În 30 minute eram gata şi am urcat şi eu să văd care e treaba sus. În sala de la intrarea pe scenă, adică în sala protocol(aşa cum scria pe uşă) era mare agitaţia. Copii mici se dezbrăcau şi se îmbrăcau în diferite uniforme, iar cei mari se îmbrăcau cu hainele cu care aveau să defilize mai târziu. Mi-am luat câţiva prieteni şi am ieşit din sală ca să facem poze.

Monica

Kinga şi Monica

Kinga şi Endre

Eu, Endre şi Monica

Endre

După poze, am intrat iar în sala protocol unde ne-am uitat cât mai era până când trebuia să urcăm noi. Spectacolul era doar la dansul popular, adică locul 4 iar noi eram pe locul 8. Foarte bine, mai aveam timp. Am intrat pe scenă, doar pe margine, în spatele cortinei, iar Norbi cu Monica erau pe partea cealaltă. Bine, cum să ajungem şi noi acolo? Era clar, între perete şi cortina din spate era loc de trecut. Am mers să trecem cu Kinga. În timpul în care treceam, ceilalţi râdeau pentru că se mişca cortina, bine că nu a văzut directoarea! :)) Ajunşi la ei, ne-am pus la poveşti şi le-am făcut şi o poză.

Norbi, Monica şi Kinga

După puţin timp am vrut să trecem. Monica cu Kinga s-au folosit de lanterna telefonului pentru a merge pe unde am mers eu, însă eu am aşteptat până Norbi a tras cortina şi am trecut. Când au ajuns fetele dincolo, eu deja stăteam pe un scaun şi scriam un mesaj, iar Kinga când m-a văzut, a avut o reacţie de genul "Tu când ai ajuns aici?". Am mai aşteptat puţin şi a venit rândul nostru.  A ieşit Szili sau Orşi pe scenă ca să spună ce urmează, iar noi, cei 58 de participanţi ne-am pus la locurile noastre. 

S-a tras cortina, şi ca în fiecare an, a doua piesă a fost pornită ca find prima, dar după maxim 5 secunde s-a schimbat. Am fost împărţiţi în 2 rânduri. Rândul din dreapta şi rândul din stânga. Eu am fost în rândul din stânga cu alţii elevi. 

A pornit Mr.Saxobeat şi cei mici deja au început să defileze pe scenă. În spatele cortinei totul mirosea a emoţii. Cu toţi cântam cu gura mea şi cântam şi ne aşteptam rândul. Fiecare dintre noi în momentul în care a ieşit pe scenă şi a fost aplaudat, a simţit o mare mândrie. Eu zic că reflectoarele au avut un rol bun, nu am putut vedea publicul şi aşa nu ne era frică pe scenă. Când am ajuns înapoi în spate pe rând, cu toţi am avut un feeling de Da! Am făcut-o! .

După ce s-a terminat fashion showul nostru, ne-am schimbat şi am intrat în sală să vedem ce mai urmează. Ultimul număr a fost a corului, numărul care m-a amuzat tare. În cor era un om, bătrân chiar, stătea cu capul în jos, probabil se uita la versuri. Colegii spuneau că avea un păr mai mare decât celălalt şi stătea ca un nervos acolo. L-au numit "Omul sălbatic". Ei deja se uitau când va lovii bătrânica din faţa lui. :)) 

După spectacol, am mers să sărbătorim. Iniţial am vrut să mergem la Baroc Pub, dar tot la City Pub am ajuns. La început am fost doar 7, apoi au mai venit prieteni, şi aşa am ajuns să fim 11. Băieţii aveam chef bun. Spuneau numai prostii, eu cred că era şi efectul alcoolului. Pe masă am avut Ciuc, Cappy de pere, Cappy din portocale roşii, Timişoreana şi Heineken. Era 8 când am ajuns în Pub şi când am ieşit era trecut de 10 deja. A fost o zi minunată, în orice caz!

Încă nu am primit pozele de la paradă şi nici filmuleţ nu avem, dar am încărcat parada de anul trecut. Sper să vă placă!