Moldovenii și Crășiunul (scenetă,comedie: scena 1)

Această scenetă a fost scrisă de mine, vă rog să nu comentați aiurea. Dacă nu vă place, părăsiți pagina, e simplu.

Scena I

(Decor simplu, cu o zi înainte de Crăciun. Romică stă în fotoliu şi citeşte ziarul. masă, canapea.) Intră Nuţa, soţia acestuia. Se plimbă de la un geam la celălalt, şi apoi îl observă pe Romică.

Nuţa:  Şe faşi mă?!

Romică(nu se mişcă): Nu se vede?

Nuţa: Păi scuză-mă maiestre dar nu văd bine.

Romică: Şî şe să-ţi fac? Ia-ţi ochelari.

Nuţa(se pregăteşte de ieşire când aude ce spune Romică): Cum adică şe să-mi faşi?! Cum îţi permiţi să-mi vorbeşti aşa?! Să-mi spui şe faşi pe moment!

Romică(împinge uşor în jos ziarul): Citesc ziarul dragă Nuţă.

Nuţa: Citeşti ziarul?! Romicăăăăăă!! Vin musafirii şi tu citeşti ziarul?! Treci şî fă şeva şî tu.

Romică: Fii serioasă, şe musafiri?                                                               

Nuţa: Familia Popa din Bucureşti.

Romică(sare în picioare aruncând ziarul): Şe vorbeşti Nuţă pi acol?! Vin Popii?! De şe doar acu mi zâci?!

Nuţa: Păi se putea vorbi cu tine înainte?!

Romică: Îmi mânci zilele. De când ştii că vor veni?!

Nuţa(se aşează): Din octombrie.

Romică(se întoarce către Nuţa şi se uită urât la ea)

Nuţa: No şe-i mă? Te-ai blocat?

Romică: Nu m-am blocat. Când vor poposii?

Nuţa: Deseară.

Romică: Deseară?! Şî tu vezi că nimic nu-i decorat?! Nici brad n-avem!

Nuţa: Da, eu ştiu.(ia ziarul şi se uită)

Romică: Păi s-atunci de şe nu faşi şeva?!

Nuţa: Că am făcut deja.

Romică(se aşeză în fotoliul său, îşi pune mâna pe masă): Dragă Nuţă, şe făcuşi tu?

Nuţa(lasă jos ziarul şi se uită zâmbind la soţ): Am şters praful.

Romică(sare iar în picioare): Atât?! Du-te la gătit! Ce mai stai?! (se pune iar jos şi i-a ziarul)

Nuţa(se ridică şi se îndreptă către uşă dar se întoarce): Şî tu ai de gând să stai acolo?

Romică: De şe nu?

Nuţa(merge la Romică, îi scoate ziarul din mână şi iese)

Romică(se uită ciudat după ea): Une-mi duşi ziarul Nuţăăăăă?!

Nuţa(îşi vâră capul pe uşă): La gunoi. Să mai faşi şî tu şeva!

Romică(se ridică şi merge până la uşă şi se uită după ea): Da’ mi-l dai înapoi?

Nuţa(de afară): Nişiodată!

Romică(se uită către public uimit): Femeile, eternă enigmă. (se plimbă de colo în colo): Îmi i-a                                                        ziarul şi pleacă. Cine o mai înţelege? Dacă nu fac nimic, îmi scoate ochii, fac ceva, că şi citind ziarul fac ceva, nu-i bine, se umflă-n pene. Off că nu înţe..(sună telefonul şi fuge la masă răspunde)

Romică: Alo.. Hohoi! Şe mai faşi mă Ionică?... Bine şî io. Ia ghici ce mi-o făcut nevasta...Nu mă...Mi-a luat ziarul... Vai da mie-mi spui?... Nici pe Nuţă n-o mai înţeleg... Aşa-s femeile..

Nuţa(trece prin spatele uşii şi aude că Romică vorbeşte la telefon şi intră): Romică!!

Romică: Stai Ionică puţân. Şe-i Nuţă? Te-a ars soba?

Nuţa: Lasă mă telefonul, mai bine du-te şi caută un brad! (iese)

Romică(se pune la loc): Mă mănâncă deja... Mă trimite după brad... Şe zâci mă?... Bine mă..Îl sun io... Salut.(pune jos telefonul) Nuţăăă!

Nuţa(de afară): Şe vrei?

Romică: Eu merg după brad cu Ionică, tu decorează pe aici.

Nuţă: Sângură să fac asta?

Romică: Păi ce ştâu io. Cheamă pe cineva.(se îndreptă către telefon şi sună) Alo...Alo...Gigele tu eşti?.. Crezuşi că-i fişioru tău.. No auzi aişi..Ştiu că mă asculţi.. Da, da, mergem după brad cu Ionică, hai şî tu... Bine maiestre, în zăce minute la pod... Ce să faşem?..E bine mă(se sună la uşă) stai puţân..Nuţăăă deschide uşa!... Gata mă...No nu mai glumi...Serios mă?...Când s-a întâmplat?...Săracii(intră Borcănel pe uşă)

Borcănel: Salut şăfule!

Romică: Taci mă că vorbesc!...Auzişi Gigele, tre să-nchid.... Bine ‚ne vedem.

Borcănel(se pune la masă): Mere-ţi undeva?

Romică: Da, după brad. Hai cu noi.

Borcănel: Mă io viu.

Romică(se ridică): No hai ş-om strânge pădurea. (se îndreptă către uşă cu Borcănel în urmă dar intră Nuţa cu Mărie)

Nuţa: Ho măi că treci peste mine!

Romică: Bine, bine Nuţă. (o ia de umăr şi o pune mai încolo) Avem treabă.(şi iese cu Borcănel)

Mărie(se uită după ei): Grăbiţi sunt.

Nuţa: Mie-mi zâci? Măcar faşe şeva!

Mărie(se aşează): Ionică a plecat după brad, dar di şe, nuşh, avem acasă.

Nuţa(se pune şi ea jos): Şî ăsta. Deseară vin Popii şi n-avem brad.

Mărie(uimită): Vai Nuţă şî Romică îi plecat, şe faşi tu doar cu popa în casă, sî zâci popii, nu o să fie doar unu! Huiuiui, îi păcat!

Nuţă: Se poate aşa ceva dragă? Eu vorbesc de familia Popa din Bucureşti.

Mărie: Aşee Nuţă, înţelesam greşi. Ăia cu zestre?

Nuţă: Da Mărie.

Mărie: Şî vine sî fiul lor frumos?

Nuţă: Dac-am zis că toată familia..

Mărie: Tre să pun mâna pe el.

Nuţă: Să pui Mărie!(intră Ileana)

Ileana: Bârfiţi fără mine?

Mărie: Da Ileană. Să vezi ce veste.

Ileana: Ce veste Mărie?

Nuţă: Mai bine stai jos, că te va da pe spate îţi spun eu.

Ileana(se aşează): No spune-ţâm să aud.

Mărie: Vine familia Popa din Bucureşti şi au un fiu frumos.

Ileana: Vai, Călin e fiul lor. Merg să-mi pregătesc fata, să prindă ceva.

Mărie: Merg şî eu să mă pregătesc. Tre să fiu feşăn!

Nuţa: Eu merg să gătesc ceva atunci.(şi ies toate 3)

Hey străine! Îţi mai aminteşti când ne strigam "iubire"?!

Hey băiete! Da tu de acolo! Îţi aminteşti că acum câteva luni mă strigai iubire?! 

Da, desigur că îţi aminteşti. Asemenea lucruri nu se uită, chiar dacă te prefaci că ai uitat. Acum probabil eşti  uimit pentru că mă vezi din nou pe picioare şi fericită. Lasă-mă să-ţi spun prietene, chiar sunt fericită. Sunt fericită pentru că nu mai am încredere în toţi care vor să mă agaţe şi mă uit foarte bine în jur înainte de a mă cupla cu cineva. Aşa şi trebuie, nu dragule? Tu mereu îmi spuneai că nu îţi place că vorbesc şi cu alţii, dar vezi dragule, tu nu ştiai că eu eram conştientă de faptul că tu mai aveai şi altele în afară de mine.

Probabil nu îţi vine să crezi că am reuşit să te uit, dar ascultă-mi secretul cu mare atenţie: nu te-am uitat! Nu te-am uitat, doar că nu mai vreau să dau înapoi, pentru că simt că nimic nu se va schimba, chiar dacă o să promiţi tu. Tu poţi să te schimbi liniştit, poţi să mă ai doar pe mine şi să renunţi la celelalte, dar dacă eu nu mai am încredere în tine, ce rost mai are? Nu-şi are rostul, pentru că eu nu mai vreau să stau cu inima în dinţi de fiecare dată când ieşi din casă şi să-mi fie frică de faptul că s-ar putea să vezi cu alta. Sper că înţelegi!

Datorită ţie am devenit mult mai puternică şi cu capul pe umeri. Toate minciunile tale m-au făcut să nu mai pun la suflet nimic din ceea ce mi se spune şi să răspund la toate vorbele care nu mă interesează, cu sictir. Te miri acum, nu? Normal, dar tu ştii că de la tine am învăţat! 

Multe fete au fost părăsite de iubiţii lor şi au plâns nopţi. După un bărbat nu se plânge, pentru că 80% se vor întoarce la un moment dat. Când te părăseşte un bărbat, trebuie să ridici capul şi să mergi mai departe. Trebuie să-i arăţi că poţi şi fără el, chiar dacă tu spui că pe el nu-l mai interesează ce se întâmplă cu tine, crede-mă că îl interesează, doar că bărbaţii sunt orgolioşi şi refuză să arate asta.

După câteva luni, totul va fi mai uşor. Toate fetele se învaţă minte şi vor avea mai mare grijă, dar problema este că va veni momentul când asta se va repeta, dar până la urmă asta e viaţa. Ne doboară ca să ne ridicăm şi mai puternice.

Ia o sticlă de vin și hai să sărbătorim..

https://www.youtube.com/watch?v=AJtDXIazrMo

Ia o sticlă de vin și hai să sărbătorim!

Cumpără o sticlă de vin roșu și așează-te la masă cu mine. Hai să sărbătorim dragule! Ce să sărbătorim? Să sărbătorim tot ce ne-am propus și am obținut.

În viața asta e foarte greu să obții ceva, știu asta din experiență. Majoritatea persoanelor sunt obișnuite cu faptul că nu pot obține ceea ce vor. Ba uite că se poate! Trebuie doar să luptăm pentru ceea ce ne-am pus în cap și din momentul în care chiar ne dorim acel lucru, vom obține, chiar dacă va trebui să ne punem în cap!  Să ne ridicăm paharele pentru tot ceea ce ne-am pus în cap și am obținut!

Să sărbătorim pentru dorințele care nu ne-au fost împlinite. De ce? Pentru că eu cred că în momentul în care ceva nu se împlinește, nu obținem ceva, este pentru că ne așteaptă ceva mai bun mai târziu.

Sărbătorim pentru persoanele care ne-au lăsat baltă când avem nevoie de ei. Datorită acestui gest făcut de ei, am reușit să trecem peste și singuri. Așa am învățat că în viață trebuie să alegi persoanele în care vei avea încredere cu mare atenție și că în momentele grele tu trebuie să te lupți, nu alții.

Sărbătorim pentru toate acele cuvinte care sunau așa Nu poți să faci Oricum nu vei reușii Degeaba încerci, nu o să poți , datorită acestor cuvinte am devenit mai puternici.

Azi sărbătorim pentru persoana iubită, cea care a rămas lângă noi mereu. Ne-a iertat când am greșit și ne-a certat când am făcut tâmpenii. Sărbătorim pentru faptul că cu toți avem lângă noi o persoană pe care o iubim și care ne iubește și care ne sprijină..

Ia o sticlă de vin și hai să sărbătorim...

Serile de weekend...petrecerile..

Cu toţi aşteptăm weekendul, e ceva normal. Unii aşteaptă weekendul pentru că vor să se odihnească, alţii pentru că vor să se distreze, dar cu adevărat aşteptăm weekendul pentru că putem să vedem persoana iubită mai mult timp.

Sâmbătă seara tinerii pleacă la discotecă. Dar înainte de plecare au ei perioada lor de pregătire.
Dacă o fată vă spune că se îmbracă frumos şi se machiază pentru că vrea să fie ea cea mai frumoasă, o credeţi? Eu nu o cred! Eu sunt de părere că fata respectivă se îmbracă frumos pentru un băiat de care-i place.

Cu toţi avem persoane care sunt mereu în inimile noastre şi ne aduc zâmbete pe buze şi linişte în suflet. Chiar şi acele persoane care au iubite/iubiţi. Nu ne place să recunoaştem dar aşa e, şi asta e simplu de observat.

Fetele, sâmbătă seara se pregătesc de ieşire.
Baie, se dau cu loţiune de corp, apoi se îmbracă cu cele mai frumoase haine
, se machiază şi în cele din urmă, pleacă. La discotecă, toată lumea caută prima dată persoana îndrăgită, persoana care îi e în suflet şi după ce au găsit-o vor sta doar cu ochii pe ea. Toate pregătirile sunt doar pentru o singură persoană. Vrem să o uimim, să o dăm pe spate, să formulez aşa.

Eu pot să spun că de un timp ies la discotecă doar pentru a vedea un băiat. Un băiat pe care nu prea am ocazia să-l văd, pentru că noi trăim în două lumi diferite şi e dificilă legătura dintre noi. Dar odată ce l-am zărit pe undeva, stau cu ochii doar pe el, şi oriunde m-ai pune şi mi-ai spune să-ţi arăt unde e, l-aş nimeri din prima.

Sâmbătă seara cu toţi ieşim pentru altcineva..

Close your eyes and feel what I feel right now..

E așa o vreme nasoală afară. Ce să fac? Știu! Să beau o ciocolată caldă..dar n-avem acasă. Trebuie să merg până la magazin dar e viscol.. 

Mai bine rămân în casă și îmi fac o limonadă să îmi arăt că sunt optimistă și că am încredere că va veni vara cât mai curând.

Îmi fac o limonadă și intru în cameră. Mă pun pe podea și gust din limonada foarte rece pe timp de iarnă. Închid ochii și îmi vine în minte marea la picioarele mele. 

Simt mirosul de nucă de cocos și simt nisipul sub picioarele mele. E atât de mirific!

Văd largul mării, și mă văd stând pe plajă. Mă întorc și văd în spatele meu centrul disctracției, MAMAIA, cu cluburile sale pe plajă și aud muzica house ieșind din difuzoare.

Simt cum mă arde soarele în ciuda faptului că am protecție și văd cât sunt de bronzată. Îmi vine în minte Autobronzantul Corinei, și simt mirosul cremei. Hmmm...atât de bine!

Mă învârt și pășesc încet pe nisipul fierbinte. Mă văd pe mine cu sandale în mână și cu o rochiță subțire apropiindu-mă de o baracă mică de unde cumpăr înghețată. Are gust de căpșuni cu pepene galben...seamănă cu ceva...cu ceva...e ca și cum aș asculta Sărutările Criminale ale băiețiilor de la Maxim.

Pășesc mai departe dar mult mai încet, vreau să simt mai mult și mai intens nisipul fierbinte sub picioarele mele. 

Văd cum soarele se pregătește să plece încet. E ca și cum marea ar vrea să o mănânce. De undeva vine miros proaspăt de grătar. În spatele meu cu câteva metrii e o terasă unde merge muzică populară și mi se face foame. Mă așez la o masă și comand pizza. Așteptând, aud păsările zburând, văd elicopterul cu reclama Toortitzi deasupra mea tot venind și plecând, e ceva normal. În fiecare zi altceva nu face doar merge și vine. Doar pentru asta e plătit.

Mă văd seara, după ce am mâncat, plimbându-mă pe plajă.
Nisipul nu mă mai arde, acum e rece. Plaja e pustie, dar totuşi marea străluceşte. Străluceşte de la lumina lunii. Mă aşez pe un şezlong şi privesc. Văd în depărtare un vapor mare şi alb. De la mal aşa se pare că stă în loc, dar eu ştiu că merge la celălalt port. Simt cum mă mănâncă ţânţarii şi aud muzica de la Kudos Beach Club . E exact ce îmi trebuie. Îmi dau jos sandalele şi merg să mă plimb.

Simt apa la picioarele mele. Simt cum pleacă şi revine. E atât de perfect.
Dau de un rând de terase unde merge muzică de club. La sfârşit dau de câteva magazine de unde cumpăr un breloc şi încep să mă plimb mai departe.

Îmi deschid ochii pentru că am rămas fără limonadă. 
Off ce păcat! Chiar începea să îmi placă vara! ♥

"Nu poţi traversa marea nefăcând altceva decât să stai pe mal şi să priveşti apa."-Rabindranath Tagore