miercuri, 22 februarie 2017

Personalizează-ți lucrurile

Nu de mult, navigând pe net și găsind o campanie pentru bloggeri, am găsit o pagină care personalizează lucruri. Curioasă eu așa de fel, am deschis pagina să văd ce aș putea personaliza și comanda.. și am fost plăcut surprinsă. Înainte de toate vreu să-ți propun ceva, imagineză-ți că ești un om de afaceri de succes. Pe https://personalizate.co/ poți comanda pixuri personalizate. 
Ce bine ar fii să ai un pix cu numele tău sau cu ceva important pentru tine, nu? Nu mai sta pe gânduri! Acum poți să faci o comandă, poți avea un pix personalizat la pret avantajos.
Mi-a atras atenția și un alt lucru, oare ce poate fi? Oare de ce mai are nevoie un om de afaceri? Păi de agende personalizate, nu? Gândește-te doar câr de frumos ar fii să stai cu necunoscuți la o masă și să-ți scoți propria agenda pe care să ai insigna agenției, firmei tale. Asta ar putea fi o reclamă bună pentru tine și poate așa ai putea atrage mai mulți clienți.
Dacă tot suntem la obiecte personalizate, vreau să-ți mai spun ce poți să personalizezi pe acestă pagină, dar voi face asta puțin mai diferit decât te aștepți. Imaginează-ți că e dimineață, te ridici din pat, faci duș, te pregătești și ar trebui să te îmbraci. Cu ce te îmbraci? Ar fi indicat să poți lua pe tine un tricou personalizat, nu? Știu că acum îți spui că ești un om de afaceri și nu poți să te îmbraci cu un simplu tricou, dar nu-ți fă griji, acasă nu vede nimeni. Următorul pas este să îți faci o cafea așa cum îți place ție și să o torni într-o cană, dar în ce cană? Eu spun că ar fi frumos să îți bei cafeaua de dimineață într-o cană personalizată.  După ce termini de băut cafeaua, ce vrei să faci? Îți scoți laptopul să lucrezi, nu? Sigur că da, dar din păcate fișierele de care ai nevoie sunt pe un stick. Ideal ar fii să ai un stick cu numele tău, sau cu numele companiei tale. Un stick personalizat nu doar că e la modă, dar e și de folos. Dacă, să zicem, se întâmplă ceva și îl pierzi, cel/cea care îl găsește va știi cui trebuie să-l înapoieze.


Pentru un om de afaceri este important să ai o carte de vizită. Cărțile de vizită te ajută în a găsi mai mulți clienți și te reprezintă. Dacă nu ai încă una, poți să faci asta pe URBAN Print, unde de la cărți de vizită simple până la cele de lux poți alege ce model vrei tu.



vineri, 6 ianuarie 2017

Senzații

E atât de bine.
E super bine.
Și minunat,
și plăcut
să simți cum îți acoperă tot corpul,
cum te împinge în jos,
cum te savurează,
cum îți atinge fiecare părticică a corpului.
Apoi te învârte.
Ești sus și jos în același timp.
E atât de bine să-l guști,
să-l savurezi,
să simți că îți aparține.
E atât de bine să înghiți,
să îi simți gustul sărat,
să știi că tu îi aparții,
iar ea îți aparține..
...
Văd o lumină licărind de undeva.
Mă ridic.
Trebuie să plec.
Ies din apă.
Mă opresc pe plajă.
Mă opresc din înot,
am făcut asta toată noaptea.
Nu mi-e sete,
am băut destulă apă sărată din mare.
Se face dimineață.
Plec, plaja se umple încet.





vineri, 23 decembrie 2016

Le dădea totdeauna copiilor bomboane

Ningea. 
Ningea fără încetare de câteva zile și la știri arăta că va ninge fără oprire până la mijlocul lui ianuarie. O să fie o iarnă frumoasă. Un Crăciun alb. Un revelion în care, probabil, nu vom putea ieși la artificii din cauza zăpezii.
Mai erau câteva zile până la vacanța de iarnă și de câteva zile cineva stătea la ieșirea din curte și împărțea bomboane copiilor.
Era o femeie trecută la bătrânețe de mult timp. 
Locuia într-o casă veche cu etaj la marginea orașului. 
Soțul ei a murit de mult, iar copii ei sunt plecați departe și nu se întorc deloc în țară. Toată ziua este singură, nimeni nu vorbește cu ea. 
Oare de ce?
Probabil pentru că toată viața ei a dedicat-o copiilor și nu și-a făcut prieteni...sau poate că lumea o evită pentru  că arată ciudat. Are o geacă neagră care este ruptă în unele părți, blugi negrii murdari la genunchi, o pereche de botine pline de vopsea și o căciulă roșie.
Ridurile îi domină fața și uneori poți vedea o lacrimă alunecând pe obrajii ei roșii ciupiți de frig.
Uneori când o vedeam, mi se rupea sulfetul pentru că mii de gânduri îmi săreau în minte și mă întristam pentru că viața e nedreaptă. Unii au totul, iar alții n-au nici ce să mănânce.

Stăteam într-o seară singură pe podul de la ieșirea din oraș și priveam cum fulgii de nea acoperă tot. eram doar eu cu gândurile mele și zăpada care ascundea din ce în ce mai tare orașul. Priveam cum era orașul împodobit când dintr-o dată o voce necunoscută mă întrebat dacă poate să se așeze lângă mine. Mi-am învârtit capul și sângele mi-a înghețat.
Era ea.
I-am spus "da" fără să stau pe gânduri. După o lungă pauză de tăcere mi-am făcut putere să o întreb, de ce împarte bomboane copiilor la ieșirea din curte?
-Știi, cândva lucram în învățământ. Eram o profesoară de matematică și îmi iubeam elevii. Iubeam școala. Aveam o familie frumoasă, un soț iubitor și copii care se luptau să ajungă sus. Mi-am dedicat viața școlii. Am dat tot ce aveam mai bun ca să-mi văd elevii cu note bune și diferite diplome. 
Vorbea cu atât de multă iubire despre scoală și meseria ei, apoi dintr-o dată s-a întristat...
-Soțul meu a murit în urmă cu 32 de ani, iar eu pe vremea respectivă mai aveam doar 5 ani de stat în învățământ. Copii mei au plecat după înmortântarea soțului meu și de atunci nu i-am mai văzut. Primesc din când în când scrisori de la ei, dar niciodată vestea că se vor întoarce acasă. Simțeam că viața mea era pe sfârșite, era tristă tot timpul pentru că aveam doar 3 lucruri importante în viață. Două lucruri au plecat deja, iar ultima era școala. Am decis să împart bomboane copiilor, îi priveam ca pe copiii mei. Nu aveam mulți bani, dar niciodată nu am decis să păstrez banii pentru mine și să nu cumpăr bomboane. Elevii mei primeau dulciuri la fiecare sfârșit de oră până am plecat din învățământ.
Am început să plâng la auzul poveștii ei de viață.
-Am început să împart bomboane din nou, pentru că vine Crăciunul. Nu pot avea familia în jurul meu, nu pot face cadouri pentru că nu am cui. Școala este tot ce mi-a rămas. Chiar dacă nu cunosc elevii din această generație, împărțitul bomboanelor mă face să simt că totuși am pe cineva și nu sunt singură de Crăciun.

Era o femeie cu un suflet mare. Împărțirea bomboanelor o făcea fericită, o făcea să se simtă bine. Era un lucru ce ea nu știa. Toți copiii din școală o iubeau. O apreciau pentru gestul pe care le făcea cu toate că nu cunoștea pe nimeni. Discuția noastră s-a încheiat iar eu am plecat. Tot drumul către casă am plâns. Trebuie să fac ceva pentru ea, nu puteam să las o ființă atât de bună să rămână singură de sărbători.
A doua zi la școală am povestit experiența din seara trecută și am decis să vorbesc cu clasa mea să o vizităm de Crăciun. Mai erau două zile de școală și m-a impresionat să văd că toți si-au dat silința ca să o ajutăm. Băieții au adus lemne pentru foc, iar fetele au gătit. 

În Ajun am pornit cu toți la drum. 
Ajunși la ușa ei, am început să cântăm. Am văzut o uimire pe fața ei când a văzut un grup atât de mare de copii în curtea ei. Eram 16 elevi. Ne-a poftit înauntru.
-Sper că aveți destul loc în casă, pentru că pe timpul sărbătoriilor o să rămânem aici cu dvs, i-am spus și am văzut cum ochii ei s-au umezit.
La vederea bagajelor noastre pline de lemne și mâncare a început să plângă. Atunci a simțit că este iubită și mereu va fii!

Textul de mai sus este o poveste, insă are un mesaj puternic.
Crăciunul este cea mai importantă sărbătoare din an în care trebuie să fim lângă cei apropiați, Toți cei care suntem plecați din țară sau suntem la facultate/școală în alte orașe, haideți să ne întoarcem lângă cei dragi și să îi apreciem până există în viața noastră. Să le facem cadouri și să le arătăm că îi iubim. 


vineri, 11 noiembrie 2016

Joacă-te!

Metin2 este un MMORPG (massively multiplayer online role-playing game) publicat în România de către Gameforge 4D GmbH.
Jocul în sine se constituie din lupta pentru supremație a celor 3 regate inamice care, deși odată formau un singur regat prosper, în urma apariției spontane a pietrelor metin s-au divizat și se războiesc între ele.

Jucătorul își va alege regatul și caracterul cu care va juca, apoi va avea de înfruntat diverși monștri a căror putere crește gradual pentru a putea acumula puncte de experiență necesare înaintării în nivel și pentru a obține obiecte, echipament și yang.

Pentru jucatorii de Metin2, va recomand un server Pvm-Easy, lv. max 127, fara mod sau 6/7.

Mai multe detalii http://metin2ulterius.com pentru inregistrare / descarcare / play - NoNameD



joi, 27 octombrie 2016

Lasă-l să plece..

Știu draga mea, știu că uneori viața te pune în situații oribile. Situații în care sufletul tău urlă de durere pentru că trebuie să lași oamenii din jurul tău să plece, dar nu ai ce face. Fiecare om apare în viața ta cu un scop. Unii intră ca să te facă fericită iar alții ca să-ți acorde o lecție. Când scopul lor s-a terminat, ei vor alege să plece. Așa și el, și-a atins scopul, acum vrea să plece.
Lasă-l să plece. Probabil nu era omul tău și probabil nici nu v-ați potrivit. El și-a atins scopul, iar tu ți-ai învățat lecția, acum doar lasă-l.
Draga mea, lasă-l să plece. Și după ce pleacă, ridică-ți capul și spuneți Altceva mai bun mă așteaptă!. Trebuie să reții că tu ești o ființă minunată și frumoasă, iar dacă el a ales să plece este pentru că nu a știut să aprecieze ceea ce avea.
După ce pleacă, să nu fii supărată și nici tristă. Dimineața ridică-te din pat, pornește melodia ta preferată, fă-ți o cafea și fi fericită. Viața e scurtă și în timpul în care ești supărată poți să faci lucruri care te fac fericită. 
Renuntă la el pentru că probabil așa va fi mai bine. Dacă a plecat, drum de întoarcere nu mai este, și dacă a ales așa înseamnă că tu o să fi fericită și fără el. Și trebuie să fi fericită, pentru că tu ești frumoasă și unică și nebună, ceva ce el nu a știut să respecte și probabil nici nu va reuși să respecte.
Tu o să fi fericită și o să găsești un om mai bun, o să ai o carieră frumoasă și o familie minunată, dar acum, doar lasă-l. Lasă-l să plece. Nu era de tine.