Scrisoare către fiica mea!

Draga mea fetiță,

Vreau să-ți spun că viața nu e chiar așa de rea cum spun oamenii. Desigur că are și ea părțiile negative, dar poți să treci peste toate, pentru că ești puternică. Dacă ai noroc poți să faci oamenii să danseze așa cum vrei tu, și poți să-ți faci o viață ca în povești, pentru că vezi tu, draga mea, mami și tati nu vor exista mereu. Va veni în viață un moment în care tu o să devii adultă, și va trebui să lupți pentru visele tale. Trebuie să știi că visele tale îți aparțin și nimeni nu ți le poate lua. Visele tale trebuie să fie atât de enorme încât să te sperie și să te motiveze ca să lupți pentru a ajunge la finalul planurilor tale.

Trebuie să știi că în viață o să întâlnești și oameni buni dar și răi, și că unii dintre ei vor face tot posibilul ca să te vadă căzând, și vor da și ani din viața lor doar ca să te rănească, dar tu nu trebuie să te lași bătută. Trebuie să fii puternică și mândră. Ai și de ce să fii mândră, iubita mea, pentru că ești femeie din cap până în picioare și ai o inteligență cum prea puține ființe au. Trebuie să fii indiferentă cu cei din jur. Încearcă  mereu doar să te gândești la tine, pentru că tu ești cea care contează cu adevărat, restul pot aștepta.

Iubita mea vreau să-ți spun că la un moment dat va apărea și iubirea în calea ta. Vor apărea fel și fel de bărbați. Unii îți vor promite multe, și nu vor face nimic, alții nu vor promite nimic dar vor face multe lucruri pentru tine. Unii nu te vor iubii, alții te vor iubii mai puțin decât spun, iar următorii te vor iubii mai mult decât îți poți imagina. O să iubești, o să suferi și o să primești fel de fel de lecții de la cei care vor trece prin viața ta, dar doar unul va exista pentru care o să simți că vrei să-i dai totul și care va merita. Atunci fata mea, să nu stai pe gânduri. Dă-i tot ce poți. Viața e prea scurtă ca să stai pe gânduri și să nu ai încredere în omul tău. Ai încredere în el, pentru că nu toți sunt la fel, și dacă își bate joc de tine, să nu regreți nimic, pentru că bărbați mai găsești.

Orice ai face în viață, să nu uiți că ești mai mult decât crezi, și că poți mai multe decât îți imaginezi. Să nu uiți că orice ar fi, pe părinții tăi trebuie să îi respecți, pentru că noi te vom iubi mereu, iar atunci când noi nu vom mai fi, va trebuii să-ți amintești că vom exista mereu în sufletul tău!

De Crăciun, fii mai bun!

Se apropie Crăciunul și știm că sunt foarte mulți oameni care n-au ce pune pe masă, sau n-au cu ce se îmbrăca. Sunt de asemenea foarte mulți oameni care au tot ce-și doresc, și de asta de ce să nu ajute ei pe cei săraci?

Crăciunul este o sărbătoare foarte importantă pentru toți locuitorii Pământului. Toată lumea se pregătește cât poate de bine pentru această sărbătoare. Unii își decorează casa până la refuz, alții își cumpără zeci de mii de cadouri, și ceilalți încearcă să împartă tot ce au și cu cei care n-au. Cu aceste gând au început și activitățiile noastre. De vreo 2 ani, în școală adunăm haine, mâncare pentru cei săraci. Anul trecut, am avut pachete pregătite și o listă cu familile unde sunt bătrâni, săraci și mini echipa noastră s-a împărțit în 2, de asemenea am împărțit și lista și am început să străbatem casele ca să aducem fericire și lumină în viața celor care au nevoie de ajutor.

În acest an, la începutul lunii am adunat mâncare, iar în ultima săptămână de școală, am donat haine și jucării. Hainele și jucăriile au ajuns la centrul de plasament din zona orașului nostru. Acolo sunt copii care au mai mare nevoie de ei, și noi suntem bucuroși să vedem că putem să aducem soarele în viața copiilor fără părinți. 

Cred că toți oamenii ar trebuii să ajute săracii, pentru că este o senzație mirifică să vezi că poți dăruii ceea ce ai și celorlalți. Nimic nu e mai frumos, decât să vrei să faci asta din tot sufletul tău și să vezi că și reușești. Fiecare pas pe care îl faci pentru ceilalți, îți va fi răsplătit prin alte fapte bune, așa că de Crăciun, fii mai bun!

O să-mi scriu iubirea pentru tine, pe buzele tale..

Știi ce vreau? Vreau să mergem la mare! 

Vreau să urc obosită la etajul hotelului și când intru în cameră să te găsesc stând pe canapea uitându-te la un film și să mă arunc lângă tine. După un timp vreau să simt că mă înțepi cu degetele tale ca să verifici dacă am adormit, iar eu mă ridic și intru la duș. Când ies, te găsesc în pat și când mă pun lângă tine, tu începi să-ți plimbi degetele pe fața mea. Mă pun la pieptul tău și mai discutăm câteva minute, după care adorm.. Dimineața, când îmi deschid ochii tu te holbezi la mine și arunci un zâmbet urmat de „Bună dimineața” și de un pupic pe frunte, la care eu răspund doar cu un „Îhm”, iar tu începi să râzi.

Vreau să ne privim în ochi când îmi dau jos rochița și rămân doar în costum de baie, apoi să ne apucăm de mâini și să fugim în mare. Tu mă ridici și mă arunci, iar eu te împing în jos, pe urmă fug să mă pun la soare. Mă întind pe șezlong și mă uit la tine cum îți pui ochelarii de soare și iei o revistă ca să citești. Parcă lumea se oprește în jurul meu și ești doar tu. Doar pe tine te văd, doar tu contezi, nimeni altcineva. 

Vreau ca seara când ieșim la plimbare pe plajă, să mă iei de mână și să-mi vorbești despre planurile noastre de viitor. Vreau să simt cum marea ne atinge picioarele. Vreau să văd luminițele de la cluburi și să aud muzica. Vreau să simt vântul ce adie și să îți simt prezența. Vreau să nu mai aud nimic din ceea ce spui, vreau să mă uit la tine. Te văd mai frumos, mult mai frumos. Îți văd sufletul enorm de unde vine frumusețea ta, și sunt uimită să văd că ești un om mult mai bun. Sunt uimită să văd cât de mult îți deschizi sufletul în fața mea, și că pui pe tavă, partea pe care nu ți-am cunoscut-o până acum.

Mă uit în continuare la tine și îi mulțumesc celui de sus că te-a lăsat să stai în viața mea. Îți promit că am să-mi scriu iubirea pentru tine, pe buzele tale!  

December, make my wishes come true.

         Pentru final de an, am multe vise şi dorinţe. La început mi-am dorit tot felul de lucruri prosteşti, însă după un timp am realizat ce vreau cu adevărat.
        Vreau ca toţi prietenii mei să fie fericiţi. Să nu mai aud de la ei că au probleme, că sunt trişti, supăraţi, pentru că doar o viaţă au, şi ar fi păcat să fie supăraţi tot timpul. Vreau să nu mai existe certuri între oamenii care se iubesc, vreau să fie armonie şi fericire între ei. În iubire este vorba despre încredere, dragoste şi fericire.
           Îmi doresc, ca toţi acei oameni care sunt săraci, să fie ajutaţi de ceilalţi pentru a putea trăii cum trebuie. Vreau să nu mai existe superiori şi inferiori, doar oameni egali. Nu-mi place că unii sunt trataţi ca şi cum ar fii ultimii de pe pământ, iar alţii ca şi cum ar fi conducătorii lumii.
           Vreau ca toţi oamenii răi, să se transforme în oameni buni şi să caute fericirea. Un om poate să fie fericit, doar dacă este înconjurat de alţi oameni buni. Vreau ca de Crăciun, să aibă fiecare copil măcar o ciocolată sub brad, să nu simtă nimeni diferenţa dintre săraci şi bogaţi, pentru că până la urmă suntem cu toţi egali.
          Vreau ca cei bolnavi, răniţi, persoane care trăiesc într-un coşmar de câteva zile sau de un timp, să prindă atât de multă putere încât să uite de tot răul prin care au trecut și să fie fericiţi din nou. Vreau ca ei să lupte pentru sănătatea lor şi să nu uite, că mereu vor fii câteva persoane lângă ei, care-i vor susţine indiferent de ce se va întâmpla. Să nu uite că mereu va fi cineva acolo pentru a îi lua în braţe, cineva care îi va asculta când vor da de greu şi îi va ajuta. Să ai lângă tine un om pe care să te poţi baza întotdeauna, înseamnă că ai o comoară preţioasă de care trebuie să ai mare grijă..
           Decembrie, acestea sunt dorinţele mele şi dacă le îndeplineşti, o să am un final de an perfect!

Let's go winter! ♥

Era întuneric când am ajuns la cabană. Cabana e situată pe un deal așa că am avut ceva de urcat cu mașina. Mă opresc și mă uit la ea. E enormă! Și plină de luminițe. Partea din față în loc de perete are doar sticlă și ușa e în partea stângă. Văd doi băieți stând în camera care se vede, bănuiesc că e livingul. Cobor din mașină și deschid portbagajul. Monica își ia bagajul și eu îmi arunc pe spate rucsacul apoi pornim către ușă.

Când intrăm, băieții aruncă un zâmbet către noi.

-Cred că e prima dată când ați ajuns la timp. A spus unul dintre ei.

Ne uităm în jur. Hmm.. e destul de drăguță cabana. Aici tot să mai venim. Mă îndrept către scări și urc, apoi traversez holul lung și intru într-o cameră liberă, unde îmi pun jos rucsacul. Am propia mea baie, un pat dublu, o plasmă, un dulap cu oglindă și o priveliște superbă către satul micuț. Ies și mă uit în celălalte camere. Ceilalți dormeau. Cobor și o văd pe Monica că stă pe o canapea și mă așez lângă ea. Unul dintre băieți ne-a adus vin roșu și a pornit o muzică plăcută. Perdeaua e trasă la o parte și așa se vede totul foarte frumos.

Se aud pași de sus, și în câteva minute ne trezim și cu ceilalți în living. Încă 3 fete și 7 băieți au apărut în peisaj. Fiecare își găsește locul pe canapele și începem să discutăm. După vreo oră, pornim să ne dăm cu sania și să facem un om de zăpadă. Băieții au bătut un drum până jos cu sania și doar acolo se prosteau timp de 2 ore, iar noi fetele am făcut un om de zăpadă și am curățat trotuarul.

Când am intrat toți erau obosiți. Mulți dintre noi s-au retras în camere, iar în living am rămas doar 3. Am discutat cât de repede a trecut timpul și că suntem bucuroși că suntem din nou împreună cu toți, am povestit ce s-a întâmplat în viața noastră în ultimii ani, apoi și ei s-au retras în camerele lor.

Am rămas doar eu. M-am ridicat, am intrat după bar, mi-am pus încă un pahar de vin și m-am oprit la geam. Ce frumoasă e priveliștea. Se văd doar câteva beculețe aprinse și drumurile pline cu zăpadă. Se văd norii care până dimineață vor mai pune un strat de zăpadă pe case, sat, munți, cabană, pe tot. Se vede drumul făcut de băieți până jos, omul de zăpadă și parcarea. Se văd mașiniile noastre, Audiul Monicăi, BMW-ul meu, Porscheul unui băiat, Range Roverul celuilalt.. Începe să ningă și se aprind câteva beculețe pe gard. Acum toată curtea strălucește. Îmi iau cizmele și geaca, apoi ies. Mă opresc 

la capătul scărilor și mă uit în sus. Închid ochii și simt cum se topesc fulgile de zăpadă pe fața mea. Ocolesc cabana și urc pe deal, merg până în frunte și mă învârt. De aici totul e mai frumos. Îmi scot telefonul și fac o poză apoi trimit la cei care au rămas acasă. Mai stau 2-3 minute și încep să cobor. Cum ajung în fața cabanei mă arunc în zăpadă și încep să mă gândesc la anii ce au trecut, la cât de multe am realizat și cât de mândră sunt. Mă ridic și intru. Mi s-a făcut cam frig și nu vreau să răcesc. Îmi arunc cizmele în colțul de sub scări și geaca pe cuier, apoi mă pun în fața șemineului, unde arde încă focul. Îmi iau jurnalul și încep să scriu..